marți, 29 decembrie 2009
Într-o societate în care deplasările erau limitate,distincţia între animalele mitice şi cele exotice nu există. Grifonii, licornii şi sirenele erau la fel de reale ca şi crocodilii şi elefanţii. Artiştii manifestau o predilecţie pentru creaturi hibride, preluate din Antichitate, precum sirena şi dragonul sau centaurul,devenit Săgetător în zodiace. Nu ezitau să preia forme din antichitate într-o intricată inflorescenţă de monştri, semănând teama de Infern şi Judecata de Apoi.
Textele şi operele antice sunt cele ce au influenţat decisiv reprezentările medievale: grifonii, sirenele, centaurii, dragonii sunt cunoscţi din mitologia greacă.
Baziliscul- cu cap de cocoş şi coadă de dragon, apare în psalmul 50 din Biblie- imagine a spiritului Răului,ucigând cu privirea pe cei ce se apropie.
Printre animalele citate de majoritatea Bestiarelor se regăsesc sirene, hidre,dragoni şi fenixul ce renaşte din propria cenuşă.
Dintre animalele ce compun bestiarele unele sunt reale, altele imaginare. Sunt şi dintre cele care, deşi reale, au trecut multă vreme drept mitice. Precum şi dintre cele care, inventate de autori de legende, s-a văzut că existau realmente. Există în fine animale ce nu-s monstruoase decât în planul limbajului, născute din cuvinte alăturate, care au dat naştere la făpturi hibride.